Studiul publicat de Public Library of Science Journal and Genetics confirma faptul ca patru variatii genetice pot determina viteza cu care organismul uman asimileaza substantele din alimente. „Daca se descopera modul in care organismul desface moleculele nutrientilor, din care se vor produce apoi celule, tesuturi si energie, pe viitor ingrijirea medicala s-ar putea imbunatati”, este parerea cercetatorului Karsten Suhre de la Centrul Helmholtz din München.
Aceasta descoperire va conduce la servicii personalizate de terapie, iar pe baza informatiilor despre metabolismul pacientului, obtinute din analizele genetice, se vor prescrie tratamente eficiente, mai ales in cazul bolilor cardiovasculare sau al problemelor legate de greutatea corporala. Astfel, a aparut o noua stiinta numita nutrigenomica si care studiaza efectul nutritiei la nivel molecular, genetic. Totul porneste de la ideea ca in ADN exista o serie de gene care cresc riscul pentru anumite afectiuni (precum cele cardiace, cancer sau diabet).
Oamenii de stiinta au incercat sa ne sugereze cu mult timp in urma ca ceea ce mincam poate deveni o arma cu doua taisuri: pe de-o parte poate stimula activitatea acestor gene, conducind in cele din urma la boli sau, din contra, le poate suprima, avind un efect protector. Cunoscind modul in care principiile active din hrana ne influenteaza la nivel molecular si genomic, specialistii vor putea face recomandari individualizate. Deocamdata, nutrigenomica se afla inca la inceputul unui drum lung, insa cercetatorii sint de parere ca unele rezultate palpabile vor veni in viitorul apropiat.
Pina acum, s-au identificat sapte gene considerate importante. Una dintre ele, GNB3, controleaza sensibilitatea organismului fata de insulina, hormon care joaca un rol deosebit de important in formarea depozitelor adipoase. Persoanele cu aceasta gena sint sfatuite sa reduca nivelul insulinei din organism adoptind o alimentatie saraca in glucoza. Unii sint programati genetic sa arda mult mai multe calorii decit altii, dar pina la urma cea mai importanta descoperire in nutritie ar fi controlul insulinei, care, pentru a mentine nivelul energetic ridicat, stimuleaza organismul sa depoziteze glucoza sub forma de tesut adipos, pentru „vremuri negre” (adica atunci cind te hotarasti ca infometarea este solutia pentru a pierde din greutate).
O alta gena descoperita recent, NPY , este responsabila pentru senzatia de foame si explica de ce unele persoane au un apetit mai mare decit altele. Specialistii considera ca posesorii acestei gene trebuie sa consume mese dese si sarace in calorii (fructe si legume), pentru a-si potoli foamea pe parcursul zilei. Gena Beta3 stimuleaza formarea depozitelor adipoase la persoanele sedentare, ceea ce inseamna ca exercitiul fizic regulat este obligatoriu in cazul lor. „Sintem la fel, dar totusi atit de diferiti, iar studiile demonstreaza ce impact dramatic poate avea dieta asupra sanatatii. Astfel, simptomele timpurii ale unor posibile boli pot fi depistate la timp”, afirma John Eady, cercetator la Institude of Food Research din Anglia, unde s-au facut nenumarate studii asupra procesului prin care sint activate genele pentru a crea proteine, care la rindul lor indeplinesc nenumarate functii in organism.
Este cit se poate de clar ca nici o dieta nu poate avea aceleasi rezultate la fiecare individ, indiferent cit de apreciata este. Fie ca alegi un regim sarac in carbohidrati, grasimi sau glucoza, singura modalitate prin care pierzi din kilograme este sa arzi mai multe calorii decit consumi. Se pare ca sintem mai complicati si mai diferiti decit credem, iar viitorul in ceea ce priveste alimentatia si prevenirea bolilor suna putin sci-fi.
